ENGLEZA DESTINE INTERSECTATE DR. CORNELIA PAUN HEINZEL

 

 Cornelia Păun Heinzel : “Intersects Destinys” from the novel  "”The Millennial Generation” 

 The teenagers entered the room, with vegetables to wash. They weren't as lucky as the others, since they didn't stay to cook and serve. The room was weird, dark and wet, and the sun could barely enter through the tiny windows, found in the corners with small spider webs. Everywhere around them you could find bags of potatoes, carrots, onions, and several knives for peeling the vegetables. The misteries hidden in its walls, as if everyone wondered what was inside them, as if they wanted to know them. Maybe it was an room in a different time, where the secrets of everyone were revealed completely. The space instantly touched the sensible chords of every person who decided to enter, in everyone's soul appeared an unmatchable will to confess.

-How unfortunate that the kitchen staff failed to arrive in camp. Due to the accident on the highway and storm have to cook ourselves lunch, said a girl, short and weak. We are isolated here and we have to manage. But it's hard for us to do that! God, what a terrible storm was last night! Have you seen? It was hail! Falling pieces of ice as big as quail eggs! What huge lightning split the shimmering dark sky! You said that it was the end of the world! Even the nearby river overflowed. In the morning, there wasn't a concert of the birds, as we had ben used to listening. The anger of the wind has pulled the trees out of the earth by their roots! And it broke branches. I saw the picture from the balcony of the villa ...

-Mr. teacher, but what was this place? It seems so strange, so mysterious ... I feel that we are not the only ones in the room ... we do not exist here but us alone ... boy asked a tall, dark and thin.

The teacher, a tall old man with funny face, cute, white hair and whiskers flashed a wry smile on his face long and red and explains:]

-There was a children's home. In a bombing during the war, a bomb fell on the building. The Children sheltered underground. There remained not one alive ...

-What a tragedy! exclamated a blond and delicate girl.

-Better forget all sad! Who is unfortunate that cut the onions? Brown said laughing boy with a shock wave in front and shaved bald one side of the head, the latest fashion tunsură adolescents.

-You, with your poodle haircut! Draw! said another blonde, tall, with hair gel given in the form of long spikes, just, like spray starch. Nobody has such pleasure.

-But your carpet-like hairstyle! Fine! We draw tickets! Peel the potatoes and the rest, 'said the brunette.

Mary, a girl plump and pretty, it had fallen onion ticket. Bad luck ... for her ...

-You have to clean one kilograms! What will cry! Fernando said laughing, dark boy with modern hairstyle. Without you!

-Everyone else, go around the basins, potatoes and carrots! exclaimed a tall brunette teenage girl, authoritarian, Adina. To finish quickly!

Children quickly arranged around sacks of potatoes on wooden stools. And began to clean them slowly, one by one.

-You have to clean one kilogram! You're gonna cry so bad! said laughing Fernando,the dark boy with modern hairstyle. Without you wanting!

-Others go around the basins,to the potatoes and carrots! exclaimed an authoritarian tall brunette teenage girl, Adina. To finish quickly!

 The kids quickly arranged  themselves around the sacks of potatoes, sitting on wooden stools. And they began to clean them slowly, one by one.

 -Now, do not get bored, let's to tell stories! Who starts first? Fernando said.

-You! Since you got the idea! said a blonde teenager with whiskers, Lorraine.

-Ok! If you wish ... I had a very good child hood. Mom, dad, my sisters loved me and we were all happy. At school I had a wonderful teacher and I love to learn. I was among the first class. I went to camps and trips, all extra-curricular activities! Sports and playing guitar. But come on my affliction. Moment my life was turned upside down forever! At two o'clock when my father was back from work, he found a note on the dining room table. He read it and had a heart attack instantly. They have taken him away by ambulance. He died in the hospital the next few hours. From that day I have not seen him...

 -And what was written on the note? asked Serena, a curious small blonde girl.

-Mom left a good-bye envelope. She was leaving to work in Spain. Only my bigger sisters knew about this. But they didn't tell nobody, since mom left them some money when she left. Me and my smaller brother, we were taken immediately by Child protection and sent to the Center. Then I threw a strong nervous tantrum and stayed for a few months in the hospital. I could not come back! I couldn't believe it! I had the feeling that it was a nightmare, one of which I must wake up and everything will be like before. Now I only live in my memories ... they are all for me. Only in them can I find the peace and happiness I need ...

-And how is it in the Center? asked a boy with gelled spiky hair, Leonardo.

-You realize it's not like home, my mother, my father, my sisters and my brothers. Strangers can not be like them! They do not care about me! They only want money! It's like i crossed the world, from Heaven straight to Hell. I will never be happy again! Said the boy with sorrow. At home I would have been pleased and only with empty bread. Just to be with my family!

-Now, Violeta, it's your turn, your story. You're the smartest and most beautiful of all the girls in the our. That's what all the teachers say, the boy continues.

-My life was a tragedy right from the start. My father died at the age of thirty-five. On the street, an unknown man caught him and forced him to drink poison. They found it at the autopsy, with the esophagus and the intestin ripped completely.

-And your mother? asked Leonardo.

-Mom started to have anxiety and ultimately deppresion,causing her to drink. Her life ended when she jumped in front of a high-speed train. Me, said the beautiful teenager, delicate, with gorgeus black eyes, and long ,twisted earbrows. But they made fun of me so much! They enjoyed it. They even liked to burn me with the cigarette! But I ran away from them! In the street! I'm not afraid to stay in the bushes! I got used since i was little,that life is hard. I have to fight for it!

-That's right, with strangers nothing is good! confirms a brown, bonded boy, Marius. Adrian has parents with lots of money, but older, over sixty years old. Apparently, everything looks good. He has money and he buys everything he wants. But something happens to him. He's not talking to us. He has no friends. He's nervous, he can't stand still during class. He's violent and always strikes those around him for no reason. Did not you notice that?

-Yes, he beat me too! said Cerasela, a delicate blond girl.

-Let Violeta continue the story! How is it in the Center? Why are you absent from school so much lately? I mean, you're the smart one, so why not take advantage of that?

-I'm not going to the Pedagogic. I get the smaller kids to school, and I myself don't make it. I stay in an apartment, given to me by them. And alone, it dosen't allow me to come, the girl continued.

-Too bad! The Romanian teacher told you that you're really smart! said a redhead boy. You're losing a lot!

-If dad was alive, i would be fine now, continued the teenager, with pain seemingly in her words. I had everything! My grandmother left us a 4-room apartment and she retired into a one-room. But grandma was forced by grandpa to sell the apartment. And all the money they obtained, he spent. Grandpa was a stepfather to my dad. They, uhh... didn't get along very well. Neither with grandma. And then, for grandma to no longer suffer, dad sacrificed himself for her and left to the streets, alone. That's how he grew up!

-There, for annoyance, he began to drink, he learned how to apply drugs. He destroyed his life! He was a beautiful, blond, blue-eyed man ... my little brothers look perfect. But I do not know anything about them, and I do not think I'll ever find out. They were baptized immediately after the death of their mother: two abroad, one in Europe, another in the United States. The third is somewhere in a small village in Romania. We could find out if we went to a television show. Grandma does not want to be interested, to find out what happened to them. He says he does not want to know the world, not to laugh in the neighborhood, to give children to strangers. With her new husband, she made two children, two girls - one of twenty and another twenty-five. They also have children in their turn. But the stepfather died a year ago, and my grandmother can now take on a little bit of me. 

-That he was the one who did not. She promised to take her to her house. The longer he lives. But if her daughters are dying, I get out and get back to the streets. Still, I'm not afraid! I know how to fight for life! Said the beautiful girl.

-If he would give you the appartment... said Andrei.

-It's not possible! They have the right and her daughters to him. But my grandmother has a reprimand of conscience, for what happened to my father. Now, in old age, she wants to wash her sins and help me ... though it can be late! Continues the girl with sadness in her voice.

It was quiet. For a few minutes, you can not hear it anymore than the sharp knife noise, which they cut the shells of bodies of different sizes and rounding of potatoes.

-Who continues ? broken the silence Fernando.

- I told you the tragedy of my life.

- I don’t want to tell you anything . A girl with black skin, with stout eyebrows  and a little moustache above the lips. I have parents. But I ran away from home. It’s better at the Center. At the Center, I have everything. I want. They give me food and Christmas gifts , food, clothes and everything I want. They ask all of us to write,
on the paper, everything we want and we receive everything I have mentioned! and dragged Fernando over her, which he had sat comfortably in his arms, on his feet.

But why don t you tell us the story ? Everyone did it ! Fernando becomes angry.

• - I don t want to. I don t want to so stop. Do you want me to flight? With like I fought ? with Anda / I nearly killed hier. I hit her very hard. Did you see what she look like? the girl screamed/

But why not tell us? We all did it! Leonardo is angry.
• I do not want! I do not want and ready! You want me to beat you like Anda? I beat her I broke it!   I pulled her hair and I hit it! I bruised it. Have you seen what it looks like? howling the girl..

And the girl put him Fernando over her, who out confortably on her lap.

- But, why not tell us a story ?  We all did it Leonardo said angered.

- I don’ t want to I just don’t.  Do you want me to beat you like Anda?  I beat her as if I’d broke her ! Did you even see her and her bruises ? said the girl, also angered

A brown - haired boy Gelu entered the room with a huge bowl saying.

- This left chocolate is delicious ! Try it ! We made it, we thought of you like good students !

The huge vase had the interior cooted with a thick layer of chocolate , of almost one centimeter

The kids took their spoons and started to scrape the chocolate happily.

- Oh, man This is so delightfully said Fernando.

- Let man take some ! said a girl from behind Diana.

- Why are you lighting over it so badly ? I only have a mother , andshe’s in Italia. I am home along and look at me ! I’m alive ! Mommy sends me lats of money, greens and I take whatever

 I want kebabs, hamburgers, fast food, pizza, and I go whenever I want to along the shell game !

That’s why  you are so fat, said Negruta, a girl with black skin, like a negress. She  started to sing silently, the refrain of a love song.

-       So what ! I’am beautiful ! said the teenager. Girls liked me !

-       I think they love yours maney more ! said the girl.

-       I don’t have to give them anything ! But to be honest, I don’t really like them, said the teen . I like playing an the  computer. I would play all the time… if I could.

·         - And I remained alone, without parents ! completed a girl wich long hair, rounded forms, slump compared to her stringy mates. My mother died and my father’s in the prison. He stole some food from a stone=shop because I didn’t have what to eat. My dad wanted to work, he searched everywhere for a job, but no one hired him, although he is hardworking and ingenious. And now I stay at my grandmother. She takes care of me.

·         - I am sick. I’ve gret dizzinesses, said quiettly a nice girl with hair gigtails, talking lisping. Yesterday my father beat my mam. And I stoyed and shahed all the time. I couleln’t walk straight after that. I haven’t recovered since then...

·         - I know how it is, said another girl with a songent tone, dark-haired with a wig. Mine do the same.

Let me tell you what happened to the shooting, "said a dark-haired girl, confident. My mother enrolled me at modeling courses. Make me a star! He paid a lot of money on classes and bought me a lot of clothes. Let me look like a cinema star! When the courses were completed, the organizers called us to make films with us. Mother took the luxurious and prepared toilets, we both go to the established building. It's a nene, it's asking for our newsletters. And mothers and girls. And mobile phones. Take them and go with them. He says we do not need that. Then he closes us with the key in the building. When we saw it, we were all scared to death. We started to yell, to shout ... luck that the other women had strong voices to break down the construction. So much we gathered until they let us go. They were probably scared to hear someone.They were probably scared to hear someone. When they let us go, we ran away by breaking the ground. And we do not have to model any one, how many days we have!

·         Dar tu, cum crezi că ajungi vedetă? Așa simplu? întrebă Eduard obraznic. Eu am un actor de la televiziune care mă ajută, îmi dă bani... spune că mă va face star! completă discuția un adolescent frumușel, cu ochii, negrii, mari și cu frizură modernă, gesticulând ca o femeie. Am învățat să pensez sprâncene, să fardez! Ca un make-up artist!

·         Aaaa! El îți dă bani de parfumuri scumpe și de cosmetice? întrebă Violeta.

·         Dar pe tine ce te interesează? Ia spune, mamele măcar arătau bine? completă seria întrebărilor adolescentul.

·         Cea mai bătrână avea treizeci și cinci de ani. Tu ce crezi, că așa ceva vroia să ne facă nenea, staruri? Dorea să ne vândă! Vii sau moarte! Poate de organe! Și nu mai conta atunci frumusețea! explică adolescenta.·         Dar tu, Liviu, ce-ai pățit, de ce-ai lipsit de acasă? întrebă Negruța curioasă.·         Eu? Nu am lipsit! răspunse adolescentul, sărind de pe un picior pe altul.·         Cum, că a venit mama ta plângând, că nu ai venit trei zile acasă! spuse Alina. 
·         Aaaaaa! Am lipsit o săptămână. M-au răpit studentele din cămin! E criză mare de băieți! De băieții, ca mine! spuse el mândru. Am dus-o ca-n sânul lui Avram! Am mâncat numai bunătăți! Ce au adus fetele de la țară, de unde sunt ele! Și m-am distrat de minune, povesti Liviu, cu figura sa comică, pus ca întotdeauna pe gimbușlucuri, de parcă toată lumea ar fi fost a lui.  

·         Negruțo, dar tu ce-ai pățit cu impresarul? ȉntrebă Fernando, curios. N-ai mai povestit nimic. Şi tu ai o voce minunată.

·         Am fost la el și n-am rezolvat nimic. M-a chemat când era singur acasă. Lipseau şi copiii lui, și soția, povesti fata. Şi nu a fost bine deloc.

·         Dar unde şi cum l-ai găsit? ȉntrebă Alina.

·         Pe Internet. Am aflat întâi telefonul lui. Cum am intrat in casă, mi-a spus “Drăguţă”! și...

·         Şi... spuseră în cor adolescenţii curioşi.

·         Şi... nimic. Nu vă mai povestesc nimic. Trebuie să găsesc alt impresar. Nu mă las. Chiar dacă Nevastuică mi-a spus ca n-am talent deloc, spuse Negruța. Şi eu chiar m-am îndrăgostit de el...

·         Dar are peste cincizeci de ani, nevastă şi trei copii, completă indigmată Alina.

·         My dad he bought me a recording studio. He assigned people to take care of my recordings – film director, impresario... and it was done a casting for assigning children for my recordings, said a dark-haired girl, with a long and curly hair with a spoiled figure.

·         Yes, said Fernando, your dad work at the Minister and he has a lot of money.

·         And my mam  so the director of a public agency,  I already make introduction a emission of television, said Larisa, a dark-hared girl, skinny, slimy, with long hair, licked hair ?

·         I wanted to win money , alone, Angela said.

·         She was a beautiful girl, with her skin darker and her hair was blonde. I only have my mather , who works a lot, but she

·         She earns little money. This week I saw an announcement in the newspaper. Wrote that are paid Companion girls=girls Company for strangers =mans from other countrys.  I called them and they called me. They sent me with an italian an old man at a luxurious restaurant . I loved it . There was a lot of food. I  enjoyed it a delicious steak, Carbonara pastas and we drank wisky and champagne. I also ate fruits and ice cream. After we finished the meal, the man invites me to come in his room. In that moment I started scaring me. In the announcement they said something about company, nothing else.

·         - Ha, ha Fernando said. Did you think there’s anyone in this world who gives you something free ? We finished . Let’s go eat something , said the victorious boy.

…………………………………………………………………………………………

-       Finally ! We’re done ! We can go eat ! says Fernando victoriously.

The teensloudly yet happily went to the food court. The sun’s rays delicately woke evergone to life. They took serving plates , a bowl with soup, one for each from which steam chaotically danced out of, a plate of minced meat, mashed potatoes out of potatoes they peeled and for dessert a sweet, sweet chocolate muffin, almost seemed blessed for a second…

 

 

Păun Cornelia este profesor doctor inginer, scriitoare şi  jurnalistă membră a Presei internaţionale, filolog

În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației şi Cercetării în Management Educațional în cadrul programului POSDRU “Profesioniștii în management educațional”.

A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice Bucureşti,

referent științific al unor cărți, cursuri universitare,

evaluator - judge - de proiecte educaționale internaționale,

 manager de proiecte educaționale finaliste pe plan internațional.

are titlul de Doctor în Roboţi Industriali din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece -

Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti, din 2002 – cu 9,45 media absolvire și 10 la disertație - şi  

Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, 2012

licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea Braşov, de stat

 Diplomat Inginer mecanic, specializarea T.C.M., Facultatea T.C.M., Universitatea Braşov - pe care a absolvit-o printre primii, în 1986, cu media la examenul de stat 10 și media generală 9,73

inginer electric, specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti, 2000.

 În 1990 a intrat printre primii la secția Informatică a Facultății de matematică, Universitatea București, transferându-se apoi la Brașov. A absolvit trei cursuri postuniversitare: Direcții Moderne în Psihopedagogia Specială, la Universitatea București, 2012-2013,

curs de pedagogie, psihologie și metodică, media 9,75, în 1998-1999, la Universitatea Politehnică București,

specializarea Educație Tehnologică la Universitatea Tehnică de Construcții București, în perioada 2010-2012, cu media 9,50.   

       În 2012-2013 a câştigat o bursă în Germania , în domeniul de specializare - Aplicarea Informaticii și a Computerelor  în Educație

bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen).

    A absolvit cursul de Formarea formatorilor în cadrul programului POSDRU Profesioniștii în Management Educațional cu certificat de formator CNFPA Ministerul Educației cu media de absolvire 10, certificat mentori formare practică pedagogică, Universitatea București și Britisch Council și peste 41 cursuri de perfecționare.

              Are publicate nouă cărţi de specialitate şi peste 160 articole - publicate în ţară şi străinătate.        

             Este membru al Rețelei Profesorilor Inovativi-PiL Network,  INTERNATIONAL EDUCATION AND RESOURCE NETWORK, ASOCIATION FOR THE ADVANCEMENT OF COMPUTING IN EDUCATION, WALLACE EDUCATION FOUNDATION, ETWINNING, ASOCIAȚIA MENTORILOR DIN ROMÂNIA etc.

A fost referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, Universitatea Politehnică Bucureşti, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa, Spiridon  

  Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate.  

Literatură: A publicat un volum bilingv de proză scurtă "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" şi altele sunt în curs de apariţie: “El laberinto de las enigmas”, “The Transatlantic Dreams”, “Η στροφή του πεπρωμένου”,“Amour criminal”.

A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada.  

A publicat în peste două sute cincizeci de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Noua Zeelandă, Islanda, Australia, Mauritius, Insulele Caraibe, Trinidad Tobago, Estonia, Pakistan, Republica Moldova şi peste cincizeci de publicaţii din România.

  Biografie  

  Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română.

 În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică.  

Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie, poet (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena.

„CORNELIA PĂUN HEINZEL este scriitoarea care cu sensibilitate și realism întregește cu arta sa literară spiritualitatea culturală românească.”  Redactor şef Dr. Marian Ghervan, în “Revista de Literatură română”, 2016
Escritor, periodista, editor Juan Alborná Salado, U.S.A. & Cuba en “REVISTA LITERARIAS SIGLO XXl“: La presentacion en “Primera plana“ del libro de la escritora internacional Cornelia Păun Heinzel: "El cartero nunca más llama dos veces" o “Sueños...sueños...sueños..."  
José Antonio Hervás, poeta, editor, phyician, España, en Revista de Literatura "Relatos, Poemas, Novelas", 2013: „Escritora Cornelia Paun , poeta de fama y prestigio internacional nos dedica esta selección de textos de su obra literaria.”  

  Manuel Tiberio Bermudez, Jefe de Prensa Escritores Columbia, periodista, en Revista internacional de criterio actual “Redyacción”.Colombia, 2015 : “La presentación del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel” : “Se ha publicado el volumen bilingue Español-Rumano de prosa corta con el título "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel…” Juan A. Pellicer Nicolás, poeta, escritora, editor, en 2014 Presidente de la Asociación de los Escritores de la Región de Murcia, Delegado Regional de la Unión Nacional de Escritores de España para la Región de Murcia en prestigiosa revista Espana, 2014 : “la escritora rumana de fama internacional y colaboradora de la revista Dr. Cornelia Păun Heinzel “ y en prólogo del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." , 2015
Fernando Sabido Sánchez – Poeta, Editor España en prólogo de libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." : “El Shock“ es un gran trabajo literario, mantiene el clímax a lo largo de todo el texto y los personajes se ven obligados a luchar por una causa, aún a sabiendas del peligro que supone para sus propias vidas.
La escritora y la periodista Marín Luisa M. Chaves en revista „ESTEPONAVIVA” COSTA DEL SOL Poesia Narrativa y Artmega, 2013: “Dr. Cornelia Păun – „La esencia de un sentimiento” - “Hola amigos, hoy tenemos el honor de contar con la inestimable colaboración de Cornelia Păun, una poeta capaz de dibujar en vuestra mente los sentimientos más profundos…”  

Escritora Estela Rosa Foderé en Antologia “Imagen”, Peru, 2016: ”Destinos cruzatos” un relato profundo y reflexivo. La inocencia de lo niños es eje de ganancia para el delito. Por eso la educación y el saber, despierta las mentes y le da herramientas para defenderse en el camino de la vida. Un gusto enorme leerte.”
Dr. Mab D´Ávilla Roberts- periodista, escritora Brasil en Antologia de Literatura, Peru, 2016: “Bella obra literaria. Eres genial. Tus letras me encantam. Gracias por compartir”.

7. Escritor, novelista, poeta, profesor Israel Levy Ronny Benlabrat en Antologia de Literatura, Peru, 2016: ” Hermoso relato para hacer nuestros adolescentes mas felices, victoriosos y sensibles a la luz del alma. Felicitaciones por tan magnífico relato” , un abrazo desde Jerusalem, Ronny  

  Dr. Joel F. Reyes Perez, poeta y médico, Mexico en prestigiosa revista "Letras de Parnaso", Espana : He leído con interés su obra de relatos que usted amablemente me envió. Es un interesante conjunto de relatos de agradable narrativa ,y que muestra un desarrollo que mantiene el interés en la lectura, logra expresar mensajes claros y se dirige con sencillez a un lector. Cuenta con un estilo expositivo ágil y que bien permite entender los significados del núcleo del tema. Me permito felicitarle por su obra, y le quedo agradecido por permitirme manifestarle mis consideraciones. “  

“Bella obra con abundancia de sentimiento y claridad expositiva.  

 Buenas letras, agradables imágenes, especial sensibilidad en su bellas descripciones. Un gusto seguir leyendo sus obras”  

  “Interesante y especial es su escrito, con reflexiones y conceptos profundos expresados claramente en suaves y cuidados versos. Un gusto es seguir sus publicaciones “   

Poeta, narradora Lorena Rioseco Palacios, Chile: “Uno y miles de escenarios, me encantó tu estilo narrativo. Felicitaciones querida Poetisa, miles de estrellas llamen a tus letras para ser escribidas”  

A.T., scriitor și editor U.S.A. : „Colaborarea poetei şi scriitoarei Dr. Păun Cornelia, la publicaţia noastră a fost primită cu mult entuziasm de cititorii şi colaboratorii revistei.  

  

Încă de la primul eseu intitulat „Şocul”, apărut în ediţia din august 2013, profesorul Constantinescu titularul rubricii „Însemnări” a afirmat că este vorba de „un real talent”.  

Subiectul este condus cu o artă deosebită, descrierile sunt simple, dar pline de expresivitate, urmare a unei observaţii atente, care susţine decorul general cu amănunte de înalt rafinament.  

  

Personajele sunt vii, pline de afectivitate, care chiar în împrejurări triste, dure, nu folosesc ameninţarea sau tăişul ascuns al răzbunării; lăsă pe cititor să tragă singur concluzia, ca o lecţie pentru viaţă.  

  

Poezia ei, cu subiecte ancorate în realităţile cotidiene, în vise, speranţe sau dezamăgiri, trăieşte prin valoarea artistică şi prin mesajul transmis. Poeta cucereşte pe cititor prin mesajul transmis; versurile sunt expresia unei măreţii a mărturisirii.  

  

Opera ei izvorăşte dintr-o simbioză, o îmbinare armonioasă a preocupărilor sale: ştiinţele exacte cu cele umaniste. ”  

  

24. Florin Grigoriu,Uniunea Ziariștilor Profesioniști în URZP : ”Cornelia Păun scriitoare publicată în Franţa, USA, Malaezia, Australia etc.” (Un şuierat prelung, sfâşietor, ca un bocet disperat pătrunde… adânc

N. N. Negulescu, Director Redactor-șef , Membru al Academiei americano-române de Arte și Științe – ARA : “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “  

  

"Sub acest titlu misterios ( amprentat cu premeditare de combustia simbolică a Mitului Labirintic, ca termen referențial, chemat să semnifice prin intensificarea enigmatizării determinărilor faptice, și devenit comun pe harta barocului ) dar cu un stil narativ lucid, susținut de o remarcabilă forță evocatoare, erudita scriitoare Cornelia Păun (Cornelia Păun Heinzel) ne prezintă în lumina unui cod cultural elevat o nouă culegere de povestiri, care prin proiecțiile lor auctoriale deschid un complex orizont psihologic; un adevărat labirint epic (ca materie de cugetare ) ce comportă pe diferite registre numeroase ipostazieri spiritual".  

  

 Dan Costinaş, romancier și traducător, noiembrie 2014 în Postfaţa la cartea „" El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : “Pentru un scurt moment, poţi fi un mare rege, / ... / Într-o singură clipă, poţi să pierzi / Totul, puţin sau nimic...” Aceste versuri din finalul poemului "Timp", semnat de autoarea volumului de faţă, mi-au venit în minte imediat după ce am terminat de citit povestirile.  

  

Cornelia Păun Heinzel, la gentilissima dottoressa, remarcabilă reprezentantă a generaţiei de scriitori-kamikaze ‒ cum altfel aş putea să-i numesc pe cei care mai scriu poezie ori proză într-un an 2014 sfâşiat la propriu de o criză mondială fără precedent şi, culmea, apoi o publică nonşalant ? Să fie doar o dovadă de clasică temeritate sinucigaşă, de sacrificare a luptătorului într-o acţiune surprinzătoare de atac ?! Sau vorbim despre un autor-kamikaze ~ vântul divin care aduce o adiere de elegantă normalitate într-o lume tot mai sumbră, egoistă si grăbită !?  

  

Agreabilă povestitoare, doamna Păun Heinzel se aventurează într-un tip de literatură foarte alunecos, proza scurtă fiind un exerciţiu complicat de libertate imaterială, în condiţiile în care libertatea este ea însăşi un concept complex şi extrem de încâlcit. Se aventurează, dar ştie să-şi dozeze aceste sentimente într-un mod firesc şi natural, operând concomitent atât cu instrumentele specifice poetului, cât şi cu cele ale prozatorului.  

scriitorul şi eseistul Marin Mihalache: "Admirabil si foarte impresionant c.v. al Prof. Dr. Ing. Păun Cornelia, o advarata "polymath" al plaiurilor mioritice, talent stiintific, tehnic, literar, filozofic, umanist, de reputatie internationala, Felicitari pentru toate reusitele si mult succes in viitor".